◄Inapoi

“Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge”, spune proverbul, dar tot el ne aduce aminte că “nu tot ce-i mult este şi bun”. Odată cu creşterea calităţii autovehiculelor, indiferent că sunt turisme, autocare sau camioane, conducătorii acestora sunt tentaţi să apese pedala de acceleraţie, sunt tentaţi să folosească la maxim puterea motorului. Şi acest lucru se întâmplă indiferent de condiţii, indiferent dacă se circulă pe şosea sau în oraş. Cele peste 90 000 de amenzi pentru radar consemnate numai în Bucureşti în cursul unui an, sunt elocvente. Frecvent auzim de accidente, de la banale tamponări şi pînă la tragedii rutiere, accidente care au drept principală cauză viteza. Că există vitezomani ştie toată lumea. Că aceştia sunt un pericol pentru ceilalţi de asemenea. Cu toate acestea de multe ori viteza este socotită de unii ca un element pozitiv, specific şi definitoriu pentru anumite tipuri de statute sociale. Tot mai multe vedete se laudă că pasiunea lor este viteza, că nu pot accepta şofatul decât ca pe o formă extremă de satisfacere a trebuintei de risc. Treba lor, vor spune unii, dar când aceste mărturisiri sunt făcute în cadrul unor emisuni de televiziune, cred ca este şi treaba noastra. Formatori de opinie, mai bine zis, modele pe care nu numai tinerii încearcă să le copieze, comportamentul rutier al unor vedete este un rău exemplu. Dar nu numai vedetele merg cu viteză. Aflat la volan cred că fiecare dintre noi a simţit cel puţin o dată dorinţa de a apăsa mai mult pedala de acceleraţie. Uneori ne-am stăpânit, alteori nu. Nu sunt puţini cei care spun: eu nu merg cu viteză, nu depăşesc niciodată 90-100 de Km/h pe şosea. De multe ori însă nu viteza în sine, nu viteza excesivă este periculoasă ci neadaptarea vitezei, oricare ar fi ea, la condiţiile concrete ale spaţiului rutier. Viteza optimă, viteza care implică cele mai mici riscuri este cea care ţine cont nu numai de performanţele maşinii şi de condiţiile de drum ci şi de capacitatea noastră, a şoferilor, de a putea să ne apreciem singuri posibilităţile, de fapt de aaprecia cât să apăsăm acceleraţia încât să fim siguri că în orice moment şi în orice situaţie putem evita unpericol, că putem opri în siguranţă. Pentru un conducător auto, indiferent cât de performantă, cât de sofisticată din punct de vedere al securităţii active şi pasive este maşina pe care o conduce, important este să conştientizeze în fiecare moment că riscul există, că este necesar să-l aibă permanent sub control. Şi asta pentru că esenţial este nu cum şi când ajungi la destinaţie, important este să ajungi. Aşa că nu uitaţi proverbul care spune:

“MAI BINE UN MĂGAR CARE TE POARTĂ,

DECÂT UN CAL CARE TE TRÂNTEŞTE”